Leapsa

Patru filme care mi-au plăcut :

Shining
It
Pet Sematary
The Ring

Patru cărţi care mi-au plăcut :

Kalevala
Groapa - Eugen Barbu
Jolly Joker - Tudor Popescu
O moarte care nu dovedeste nimic - Anton Holban

Patru prieteni apropiaţi :

Costin (Kullervo)
Ana
Ana
Anda

Patru mâncăruri preferate :

Legume mexicane
Salata de pui
Salata de boeuf
Salata cu ton

Patru lucruri pe care le-am făcut azi :

Am plecat la liceu
Am ras continuu la mate
Am vorbit o ora la telefon
Am ascultat muzica

Patru locuri unde am dormit :

Acasa
La mare
In tren
la prieteni

Patru ţări pe care le-am vizitat :

mai de graba care as vrea sa le vizitez


Patru site-uri pe care le vizitez zilnic :

Blogger
Metalhead
Youtube
Encyclopedia Metallum

Patru lucruri care se află momentan pe biroul meu :

Telefon
Chei
Textul cu piesa (pt teatru)
Un pahar

Patru articole vestimentare pe care le-am purtat azi :

Tricoul cu Korpiklaani
Pantaloni
Hanorac
Geaca

Patru profesori preferaţi :

Profu' de mate
Profu' de fizica
Profa de info
Profu' de desen

Patru colegi de bancă de până acum :

Saby
Ana
Maria
Andra (momentan)

Patru numere preferate :

9!
26
99
500

Patru poeţi preferaţi :

George Bacovia
Nichita Stanescu
Petru Marinescu
Nicolae Iorga

Patru concerte la care am fost :

Iron Maiden
Truda
Redox
Bucovina

Patru persoane cu care am vorbit azi :

Costin
Ioana
Lorena
Andrei

Patru instrumente la care aş vrea să cânt :

PIAN
Chitara
Tobe
cam atat

Patru materii preferate :

Engleză
Istorie
Fizica
atat

Patru regrete :

Nu am fost pana acum in Finlanda
Nu am invatzat rusa
Nu am ajuns la Rockin' Transylvania (2009 - Korpiklaani)
siii, nu mai stiu

Stimabilul Domn Floricel

Astazi mi'am inceput ziua cu mult asteptata ora de muzica cu domnul Floricel, sau Floricica, nici acum nu stiu defapt cum il cheama deoarece de fiecare data ne spune altceva, drept dovada ora aceasta s'a prezentat drept Florian. In fine, odata la doua saptamani trebuie sa'l suportam pe acest stimabil profesor. Din motive personale profesoara titulara de muzica a fost nevoita sa'si ia un concediu de 6 luni. Din pacate, desi dumneaei gasise un suplinitor, inspectoratul ni l'a adus pe acest onorabil domn. Sa'i facem o scurta prezentare: este un barbat de vreo 40 si ceva de ani (sau chiar 50), sustne ca il mai cheama si Chuck Norris, dar i se mai spune Walker. Mersul sau este intotdeauna foarte clatinat, si nu prea se descurca in a urca si a cobori scarile. Figura tot timpul rosie si ametita da impresia ca ii cam place bautura chiar si in timpul programului. Avand in vedere ca stau in prima banca, si proful este relativ aproape de mine, incep sa cred din ce in ce mai mult pe zi ce trece ca parfumul sau este POLAR. Este deseori foarte vulgar folosind expresii precum : " Cine dobitocul dreacului se mai crede si ala", "Un jeg imputit da'l dreacu'" sau chiar la o alta clasa s'a exrpimat cu "Dar ce p***a masii". Bineinteles actele de pedofilie sunt nelipsite, manifestandu'si interesul pentru multe din fetele liceului, adresandu'se cu "berbecuto", "leoaica mea" "pisicuto" si multe altele. De asemenea face si declaratii de dragoste, printr'un cantec sau pur si simplu "m'am atasat foarte mult de tine si cred ca m'am indragostit". Povesteste chiar si cum isi pierde noptile uitandu'se la filme porno si citez "decat sa ma uit in aia a lu' Simona Senzual mai bine ma uit in ochii fetelor astea frumoase" (asta intamplandu'se la o alta clasa).
Am avut deosebita placere de a vi'l prezenta pe profesorul nostru de muzica cu care se vor desfasura orele pana in aprilie.

A mai trecut o zi obisnuita de scoala ca oricare alta. Aceeasi mare nerabdare de a auzi soneria pentru ultima oara intr'o zi. Desi parca aceasta zi s'a diferentiat cu ceva fata de cele trecute. Orele se termina iar eu ma indrep catre statia de autobuz. Nu am asteptat foarte mult, iar autobuzul era surprinzator de gol. Nu acelasi lucru se poate spune si despre drumul ingrozitor de aglomerat. Am avut deosebita placere de a petrece 50 de minute in 311 desi aveam de mers decat 4 statii. Dupa ce autobuzul in sfarsit a ajuns la statia la care trebuia sa cobor, m'am dus in statia autobuzului pe care trebuia sa il mai iau. In acest autobuz am petrecut doar 40 de minute, si drumul meu catre casa, s'a transformat din 35 de minute in mod obisnuit (dupa amiaza) intr'o ora jumatate. De aceea pe zi ce trece "adoram" din ce in ce mai mult Bucurestiul!

Ceva Nou

După un timp în care am urmărit multe blog uri, m'am hotarat în sfarsit sa'mi creez si eu propriul blog, Nu stiu cat de des voi posta, dar sper sa fie cateva persoane interesate